Fizica » ProblematizareaContextul formativ al învățării problematizate în cadrul orelor de fizică
RezumatArticolul descrie modalități de aplicare a conceptului de problematizare la orele de fizică din gimnaziu și tendințe de utilizare în liceu, ca metodă interactivă în formarea competenței de cunoaștere științifică.
Direcționarea reformei învățământului secundar- general actual spre o nouă etapă de dezvoltare a curriculumului de fizică ( dezvoltare în termeni de competență) prevede centrarea procesului educațional pe următoarele cerințe:
Acest conflict cognitiv generează contradicții, dificultăți și incertitudini care pot fi înlăturate numai datorită efortului de gândire și acțiune independentă depusă de elev pe parcursul rezolvării situațiilor-problemă [2].
Conform acestei scheme se observă ca relația profesor-elev poate fi diversă în dependență de complexitatea problemei care se rezolvă: - profesorul creează situația –problemă şi tot el sugerează calea spre rezolvare, iar elevii rezolvă sub conducerea profesorului; - profesorul creează situația–problemă, apoi oferă la etapa inițială, răspunde la întrebările elevilor pe parcursul rezolvării, evitând situația de blocaj; - profesorul creează situația -problemă, oferă la etapa inițială informații , iar apoi elevii lucrează independent. - profesorul creează situația -problemă, iar elevii o rezolvă independent. Construcția și emiterea tuturor soluțiilor se întemeiază pe activitatea proprie a elevilor ce corespunde unui act de „redescoperire” a adevărului. În final, elevii trebuie să reușească însușirea cerințelor noi, superioare celor precedente de a rezolva noi tipuri de probleme. Cele menționate mai sus, privind rezolvarea situațiilor -problemă, binevenite pentru studiul fizici la etapă gimnazială. Generalizându-le, la această etapă putem evidenția două niveluri ale problematizării -Profesorul formulează și rezolvă o situație -problemă sau demonstrează cum a fost rezolvată aceasta în știință, adică prezintă un model de rezolvare a situației -problemă. -Profesorul creează situația -problemă și le rezolvă împreună cu elevii, formând deprinderi de a le rezolva. În ce privește aplicarea problematizării în studiul fizicii la etapa liceală se propune de asemenea două niveluri de rezolvare, anume: -Profesorul formulează împreună cu elevii situații-problemă și-i implică activ în căutarea independentă a soluției. -Profesorul le propune elevilor să formuleze situații-problemă și să le rezolve de sine stătător. Aplicarea cu dibăcie a problematizării în cadrul lecțiilor de fizică asigura un progres rapid și de durată în cunoașterea științifică, fiind o metodă interactivă de mare randament; intensifică procesul de căutare și de elaborare a soluției, fiind o învățare prin cercetare; oferă elevului satisfacția reușitei și-i formează astfel interesul și motivația învățării; dezvoltă competența de cunoaștere științifică, pregătind astfel elevul pentru viață.
Bibliografie: 1. BOCOŞ, M. Metodele euristice în studiul chimiei. Cluj-Napoca: Presa universitară clujeană, 1998. 2. MILDER; M Didactica funcțională. Chișinău: Editura Cartier educațional, 2003. 3. BOTGROS I., FRANŢUZAN L, Pedagogia interactivă- condiție de bază în formarea competențelor de cunoaștere științifica la liceeni. Revista Univers Pedagogic, 2006, nr.4(12), p36-39. 4. BONTAŞ,I. Pedagogie. București: All1998 5.BOTGROS,I.,FRANȚUZAN L.,GORDIENCO A., Conceptul de problematizare și semnificațiile lui în procesul educațional la fizică În Materialele Conferinței științifice internaționale, 22-23 octombrie.2009, ,,Modernizarea standardelor și curricula educaționale -deschidere spre o personalitate integrală”, Chișinău, 2009, p. 81-85.
Ion Botgros, doctor, conferențiar universitar, Institutul de Științe ale educației Angela Gordienco, Profesoară de fizică, grad didactic I
Articolul este editat în revista Univers Pedagogic,2010, nr.10,pag36-40. |
Noutati
Probleme Rezolvate |
|