Desfășurarea procesului de instruire necesită anticiparea de către profesor a activităților din clasă-- construirea strategiei predării care presupune identificarea informațiilor și a deprinderilor pe care trebuie să și le însușească elevul. Profesorul este cel care decide și este responsabil asupra a ,,ce'', ,,cum" și ,,cînd" se învață. Proiectarea demersului didactic se concretizează în parcurgerea următoarelor etape: *Lectura, înțelegerea și interpretarea programei; *Stabilirea unităților de învățare; *Planificarea calendaristică orientativă; *Proiectarea unităților de învățăre. Planificarea calendaristică și unitățile e învățare se stabilesc la începutul anului , pe cînd proiectarea unităților de învățare e recomandabil să se realizeze pe parcurs fiind luat în considerație nivelul de cunoaștere ce-l posedă elevii. Conform definiției: ,, Unitatea de învățare reprezintă un ansamblu de lecții , congruent din punct de vedere al obiectivelor urmărite, unitar din punct de vedere tematic ( al conținutului disciplinar), cu activități adecvate , subordonate obiectivelor și desfășurate cu resurse specifice. Unitatea de învățare conturează o structură didactică deschisă și flexibilă , care se desfășoară pe o perioadă determinată de timp, care are ca scop formarea unui comportament specific la elevi și care dă libertate manifestării creative a profesorului într-un cadru delimitat de obiectivele/ competențele/ conținuturile programei școlare."[1] evidențiem următoarele caracteristici ale unității de învățare : - este o structură didactică unitară din punct de vedere tematic; - cuprinde mai multe subiecte; - se desfășoară pe o perioadă determinată de timp; - este coerentă în raport cu competențele specifice/subcompetențele; - se finalizează prin evaluare sumativă; - operează prin intermediul unor modele de învățare/predare; - subordonează lecția, ca element operațional. Pentru a identifica unitățile de învățare , cadrul didactic va realiza următoarele acțiuni: * va determina teme majore din curriculum, care pot constitui unități de învățare; * va asocia competențelor specifice / subcompetențelor temele majore identificate; * va determina conținuturile vizate pentru fiecare unitate de învățare; * va stabili succesiunea parcurgerii unităților de învățare; * va stabili cît de relevante sînt conținuturile în raport cu competențele/ subcompetențele vizate, ținînd cont de etapele de formare a competențelor- programînd tipul lecției; * va stabili dacă ansamblul competențe/ subcompetențe - conținuturi permite o evaluate autentică/ sumativă. * va stabili numărul de ore alocate pentru fiecare unitate de învățare și pentru conținuturile corespunzătoare , ținînd cont de componența respectivă a curriculumului. Numărul de lecții în cadrul unității de învățare poate varia (de ex. de la 4 lecții la 12 lecți cu excepție +1, 2 lecții). Unitatea de învățare poate fi echivalentă cu modulul/ capitolul din curriculum/ manual sau poate să nu coincidă întocmai.[2]
Bibliografie: 1. Gabriela Nausica Noveanu, Daniela Vlădoiu ,,Folosirea TIC în procesul de predare - învățare". București: Ediția 2009. 2. Tatiana Cartaleanu, Olga Cosovan, Lia Scifos, Rodica Solovei ,, Training metodologic pentru cadrele didactice de liceu" Proiectul EDUCAȚIE DE CALITATE ÎN MEDIUL RURAL DIN MOLDOVA. prodidactica . md.